07 februarie 2008

De-ale vietii

Sincer m-am saturat de Cupa Davis. Scandalul biletelor - puteti vedea poze pe Sibiu Standard - m-a degustat de-a dreptul. Asa ca nu voi mai publica pe blog fotografii cu tenisul. Le pun oricum si pe sectiunea foto a ziarului si nu vad nici un rost sa ma repet.

Pentru imaginile si povestirile mele de prin lume imi trebuie o anumita dispozitie sufleteasca pe care nu o am deloc acum. Asa ca revin cu inchisoarea cainilor. Ca tot sunt deprimata... Daca nu sunteti in dispozitie, va inteleg. Puteti sari peste fotografiile de mai jos si daca aveti rabdare poate se vor intoarce si imaginile din vremuri mai bune.

Din intamplare am ajuns din nou ieri la Centrul de Ecarisaj din groapa de gunoi de pe Dealul Daii. Sincer, cred ca va mai trece multa apa pe Cibin pana vom avea un centru decent pentru adapostirea cainilor vagabonzi. Nu sunt o prioritate si nici nu pot vota, asa ca sunt dispensabili. Intr-adevar, sunt o problema, dar nu cred ca omorarea lor este o solutie.

Am scris si pentru ziar un scurt material (ca sa ramana loc mai mult de poze, normal) si oricum sunt un mai bun fotograf decat reporter. Il aveti mai jos, impreuna cu mai multe fotografii decat au intrat in ziar..


Cainii vagabonzi nu mai sunt omorati. Deocamdata

DOUAZECI de caini asteapta sa li se decida soarta la Centrul de Ecarisaj Sibiu. Ei au fost adunati de pe strazile orasului de la inceputul lunii si dusi la adapostul din mijlocul gropii de gunoi, din Dealul Gusteritei. Pentru a preintampina orice risc de infectare cu rabie, hingherii au folosit manusi de protectie.

Cate doi in cusca, pe jumatate adormiti si cu putin interes pentru strainii care pasesc in apropierea lor, cainii asteapta ca autoritatile sa se lamureasca cum vor aplica legea de protectie a animalelor intrata in vigoare la 1 februarie. "Inca nu am actionat in nici un fel. Nu stim inca daca ii vom eutanasia. Noua lege a intrat in vigoare la 1 februarie si inca ne mai lamurim", spune Gheorghe Lazar, Directorul DPC Sibiu. In asteptarea noii cladiri care sa-i adaposteasca si care este inca in stadiul de elaborare a documentatiei, singurele imbunatatiri aduse adapostului din groapa de gunoi sunt vasele noi de baut apa si o folie de plastic agatata peste deschiderea baracii, si aceea plina de gauri.

INTR-O cusca intunecata, o catea cu cinci pui dolofani se bucura de boabele aruncate de ingrijitori. "E blanda", spune un ingrijitor in salopeta si incaltat cu cizme de cauciuc. Mananca din palma, orice ii dai. Oamenii ne cheama sa-i luam din fata blocului".









Un comentariu:

Bogdan spunea...

Cumplite ipostaze... Ma mir ca ai avut puterea sa te duci intr-un astfel de adapost. Si eu a trebuit sa ma duc odata, cred ca pe anul trecut, prin aprilie - mai, si am si reusit sa ma cert cu ingrijitorii de acolo ... cel mai cumplit e cand ii vezi cu se urca cu labutzele pe gard si se uita la tine ...
Ma bucur ca mai exista cineva cu suflet ... si nu vede in cateii astia nevinovati „o rusine“ ...